Intro
Prima pagină
Contact
Cariere
Certificări
Portofoliu instituții
Termeni și condiții
Furnizor autorizat de calificare si perfectionare profesionala a adultilor

» Va asteptam la cursuri! Consultați Grila programelor de formare, verificați condițiile hoteliere (vezi ghidul hotelier) si trimiteti fisa de inscriere!

EDITORIAL

Ce se vrea de la noua legislație în achizițiile publice?

Marți, 08 martie 2016, 15:27,  de Mihaela TUDORACHE

Anul 2016 va fi unul cu profunde modificări legislative în ceea ce privește achizițiile publice din România. Experiența anilor precedenți a demonstrat că sistemul suferă de numeroase hibe, traduse în practică printr-o abordare greoaie, de cele mai multe ori formală, orientată către virgula și nu către spiritul legii. Astfel, pagublele generate ating cifre greu de cuantificat, de la întârzierea sau chiar anularea atribuirilor de contracte și până la lucrările de proastă calitate și cu termene depășite. Acum se dorește o nouă abordare sistemică și primul pas a fost făcut prin aprobarea STRATEGIEI NAŢIONALE ÎN DOMENIUL ACHIZIȚIILOR PUBLICE.

Strategia este un document care propune acţiuni ce definesc politica Guvernului cu privire la reformarea sistemului naţional de achiziţii publice în perioada 2015 – 2020, si se axeaza pe 5 directii principale:

1. Calitatea cadrului legislativ, inclusiv evaluarea opţiunilor de transpunere a noilor directive în legislaţia naţională

2. Coerenţa globală şi eficienţa sistemului instituţional;

3. Regularitatea şi calitatea procesului de achiziţii publice;

4. Capacitatea autorităţilor contractante, cu accent pe profesionalizare şi aspecte de integritate;

5. Funcţiile de monitorizare şi supervizare ale sistemului de achiziţii publice din România.

 

1.Calitatea cadrului legislativ, inclusiv evaluarea opţiunilor de transpunere a noilor directive în legislaţia naţională

 

Principalele deficienţe ale cadrului legislativ în domeniul achiziţiilor publice şi practicile aferente in perioada de referinţă 2006 - 2015:

a.                  Cadrul normativ actual este caracterizat de supralegiferare: în loc să se axeze pe principii şi pe reglementarea aspectelor esenţiale în domeniu, există tendinţa de a detalia prin prevederi legislative fiecare aspect practic al procesului de achiziţii. Astfel, în loc să aplice principiile generale într-o formă care presupune analiză profesională şi argumente adecvate, autorităţile contractante au preferat să urmeze în mod rigid reguli strict definite în actele normative. Acest fapt reflectă, de asemenea, o deficienţă structurală a administraţiei publice din România - capacitatea administrativă redusă a instituţiilor relevante şi a autorităţilor contractante.

b.                 Această situaţie conduce la o abordare generală în cadrul procesului de achiziţii publice în care accentul cade mai mult pe conformarea cu "litera legii", decât pe fond. În practică, autorităţile contractante arată lipsă de flexibilitate şi preferă o abordare legalistă, rigidă şi strict formală. Astfel, autorităţile contractante şi-au axat atenţia pe aplicarea mecanică a reglementărilor în vigoare şi nu au urmărit dacă procedura de achiziţie reflectă bunele practici, eficienţa investiţiei (value for money) sau a cheltuielilor publice.

c.                 Gradul ridicat de detalii cuprins în normele legislative a determinat un număr mare de modificări ale cadrului legal. Modificările anterioare ale cadrului legislativ nu au fost determinate de o strategie coerentă în domeniu. Practic, modificările au urmărit soluţionarea unor aspecte particulare, fără a se baza pe o analiză sistematică şi fără a lua în considerare impactul modificărilor pe termen mediu şi lung. De aceea, tendinţa a fost mai curând de a trata consecinţele, şi nu cauzele profunde ale problemelor identificate. Această abordare a condus la o legislaţie greoaie, excesiv de detaliată.

d.                 Există un număr redus de ghiduri şi instrucţiuni care să conţină îndrumări utile pentru autorităţile contractante şi operatorii economici. Ghidurile şi îndrumările existente au fost adoptate sub forma unor acte normative obligatorii, fapt ce a generat rigiditate şi a limitat în mod artificial interpretările şi opţiunile autorităţilor contractante. Funcţiile de sprijin operaţional şi de help - desk sunt deficitare şi dispun de resurse insuficiente.

e.                  Au fost identificate acte normative (la nivel de legislaţie primară) care conţin prevederi ce contravin directivelor UE, generând astfel riscuri de infringement (încălcări ale dreptului comunitar instrumentate în cadrul cazurilor EU Pilot iniţiate în prezent de Comisia Europeană). În această situaţie se află următoarele acte normative:

(i)  Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006-, republicată, cu completările ulterioare;

(ii)  Legea nr. 346/2004privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii4, cu modificările şi completările ulterioare;

(iii)   Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2014pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii5.

f.                  Nu există o analiză sistematică şi o monitorizare constantă a jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie, precum şi a impactului acestei jurisprudenţe asupra reglementărilor naţionale şi interpretării acestora.

g.                 Rolul ANRMAP ca instituţie de reglementare şi organism de elaborare a legislaţiei a fost limitat sau minimizat. Astfel, iniţiative legislative din domeniul achiziţiilor publice au fost promovate în anumite cazuri de alte instituţii, şi nu de ANRMAP, fapt care a condus la o insuficientă coordonare între instituţiile participante la consultările prealabile.

h.                 Nu există o abordare sistematică în ceea ce priveşte îndrumarea autorităţilor contractante. Ordinele emise de ANRMAP au ca scop principal soluţionarea în mod izolat a unor probleme specifice, fără a avea în vedere o viziune globală, un sistem integrat şi instrumente practice care să sprijine autorităţile contractante în aplicarea legislaţiei. Astfel, evaluarea efectuată în cursul pregătirii strategiei a scos în evidenţă faptul că mare parte a problemelor recurente cu care se confruntă autorităţile contractante sunt generate de lipsa de îndrumare/ghiduri în planificarea şi derularea procesului de achiziţii publice. În prezent există pe piaţă o serie de ghiduri care tratează diferite aspecte ale procedurii. Există însă o serie de neajunsuri după cum urmează:

i)    lipsa unei îndrumări metodologice clare;

ii)  lipsa unei abordări cuprinzătoare a întreg ciclului de achiziţie publică;

iii)   lipsa unor instrumente care să poată fi utilizate direct de personalul implicat în achiziţii de la nivelul autorităţii contractante.

Remedierea acestor probleme necesită resurse substanţiale şi o serie de acţiuni corelate, definite în continuare în cadrul strategiei:

A.     Adoptarea noului cadru legislativ în materie de achiziţii publice, prin transpunerea directivelor UE în domeniu, adoptarea legii privind sistemul remediilor şi a legislaţiei secundare aferente. Transpunerea noilor directive UE în legislaţia naţională se va realiza prin promovarea a patru acte normative diferite în legislaţia primară: o lege distinctă privind achiziţiile clasice, o lege distinctă privind achiziţiile sectoriale (utilităţile), o lege distinctă privind concesiunile şi parteneriatul public, o lege distinctă privind căile de atac. Având în vedere faptul că numeroase riscuri de instabilitate derivă în principal din legislaţia primară şi secundară, principiile de bază ale noii structuri legislative trebuie să fie elaborate astfel încât să se asigure că:

-        legislaţia primară conţine orientările şi principiile generale şi definiţia conceptelor de bază;

-        legislaţia secundară detaliază aspectele operaţionale, clarifică şi pune în aplicare legislaţia primară;

-        legislaţia terţiară şi ghidurile trebuie să asigure clarificarea unor aspecte solicitate de autorităţile contractante şi de către operatorii economici. Legislaţia terţiară trebuie să asigure în activitatea practică valoare adăugată, prin soluţionarea unor aspecte de ordin operaţional de la nivelul procedurii de atribuire;

-        lecţiile învăţate în cadrul exerciţiului de transpunere anterior sunt integrate în noul proces (de exemplu, dispoziţiile care generează neclarităţi în legislaţia secundară să fie incluse în legislaţia primară pentru a asigura o stabilitate sporită, prevederile de ordin operaţional din legislaţia primară să fie reglementate prin legislaţia secundară/terţiară).

B.     Pregătirea şi aplicarea unei metodologii de evaluare a impactului înainte de modificarea legilor din domeniul achiziţiilor publice

C.     Implementarea măsurilor operaţionale de corectare şi prevenire a inconsecvenţelor legislative. Va fi stabilit un mecanism care să asigure evitarea în viitor a situaţiilor în care diferite instituţii publice propun legi/acte normative cu impact asupra domeniului achiziţiilor publice fără a le supune unei analize prealabile a ANAP. Astfel, ANAP va fi abilitată să urmărească şi să avizeze toate iniţiativele cu impact asupra legislaţiei privind achiziţiile publice.

D.    Dezvoltarea şi implementarea unui ghid on-line care va determina o schimbare de paradigmă la nivelul întregului sistem de achiziţii publice.Ghidul va oferi informaţiile practice necesare autorităţilor contractante pentru ca, dincolo de asigurarea conformităţii cu prevederile legale, acestea să înţeleagă în profunzime şi să implementeze principiile generale ale achiziţiilor publice consacrate în directive

2. Coerenţa globală şi eficienţa sistemului instituţional

Principalele caracteristici şi deficienţe ale cadrului instituţional în perioada 2006 - 2015:

a)     Nu există o abordare sistemică a cadrului instituţional pentru achiziţii publice. Cadrul instituţional actual este construit pe funcţionarea independentă a funcţiilor sistemului, cu o comunicare şi coordonare limitată între instituţii pe probleme de interes comun;

b)              Nu există indicatori de performanţă pentru funcţiile sistemului de achiziţii publice şi nu a fost efectuată nicio evaluare a acestor funcţii în termeni de eficienţă, eficacitate sau grad de integrare/interconectare;

c)               Cadrul instituţional este insuficient orientat spre o utilizare eficientă şi în condiţii de eficacitate a fondurilor publice. Activităţile instituţionale actuale se concentrează în principal pe conformitatea cu aspectele procedurale şi mai puţin pe principii de maximizare a capacităţii de utilizare a fondurilor publice;

d)              Sistemul este concentrat preponderent pe simpla conformare cu legislaţia în vigoare, pe efectuarea de controale, fără a se avea în vedere funcţii strategice esenţiale, precum elaborarea de politici şi monitorizarea pieţe;

e)              Accentul puternic pus pe funcţiile de reglementare şi pe control are ca rezultat un sistem dezechilibrat şi o accentuată lipsă de implicare la nivelul autorităţilor contractante.

f)               Lipsa cooperării interinstituţionale este caracterizată prin practici şi interpretări inconsecvente care conduc la deficienţe majore în sistem;

g)              Capacitatea sistemului de achiziţii publice din România de a reglementa eficient activitatea economică şi răspunsul pieţei nu a fost suficient dezvoltată.

 

Tratarea deficienţelor identificate mai sus necesită un set de acţiuni coerente şi orientate.

A.     Consolidarea politicii de achiziţii publice la nivel guvernamental central. Responsabilităţile instituţiei nou - create sunt: elaborare de politici şi legislaţie, îndrumare metodologică, help - desk şi suport operaţional, control, monitorizarea şi supervizarea sistemului de achiziţii publice.

B.     Asigurarea unei abordări echilibrate şi trans - sectoriale în promovarea politicii de achiziţii publice. Conectarea nivelurilor strategic şi operaţional, precum şi validarea politicilor la nivel guvernamental vor trebui asigurate şi întărite prin Comitetul interministerial pentru achiziţii publice, care va reuni (pe baza comitetului existent13) principalele instituţii cu atribuţii în domeniul achiziţiilor publice (ANAP, CNSC, AADR), ministere (MFE, MFP, MECT, MDRPA) şi organisme de control (CCR, CC, ANI).

C.     Aplicarea unui mecanism de cooperare interinstituţională. Va fi creat un mecanism de cooperare interinstituţională potrivit căruia principalii actori implicaţi în sistemul de achiziţii publice (ANAP, MFP, MFE, CNSC, CCR, AA) sunt obligaţi să se reunească periodic cu scopul de a clarifica aspectele care au generat interpretări neunitare în sistem.

D.    Reforma şi consolidarea funcţiilor centrale în cadrul sistemului de achiziţii publice. Grupul de lucru privind achiziţiile publice a realizat o analiză privind performanţa funcţiilor sistemului de achiziţii publice. De asemenea, grupul a stabilit un set de acţiuni care vor fi implementate până la sfârşitul anului 2016 ca parte a strategiei, vizând îmbunătăţirea sistemului

E.     Asigurarea unui sistem de remedii şi căi de atac îmbunătăţit şi eficient. Actualul sistem de remedii şi căi de atac va fi îmbunătăţit printr-un set de măsuri sistemice şi complementare, menite să asigure o jurisprudenţă consecventă şi predictibilitatea deciziilor pentru a preveni utilizarea abuzivă a contenciosului administrativ - jurisdicţional şi instanţelor, fără a afecta însă dreptul operatorilor economici de a depune contestaţii.

 

3 Regularitatea şi calitatea procesului de achiziţii publice

Se are in vedere îmbunătăţirea regularităţii şi calităţii procedurilor de achiziţii din România, revizuind în consecinţă sistemului naţional de control.

 

a)     Dezvoltarea controlului intern:

ü  Stabilirea cerintelor specifice cu privire la implementarea standardelor de control intern pentru gestionarea efectiva a procesului de achizitii publice

ü  Emiterea unor ghiduri/îndrumări privind sistemele de control intern pentru achiziţii publice

ü  Elaborarea şi implementarea de programe de formare şi ghiduri

ü  Implementarea proiectului pilot pentru autoritatile contractante mari. Elaborarea şi implementarea proiectului - pilot pentru CNADNR şi ANAR

ü  Eficientizarea rolului factorilor de control financiar preventive legat de achizitiile publice. Modificarea si completarea OG119/1999 privind controlul intern managerial si controlul financiar preventiv. Revizuirea OMFP 923/2014.

ü  Definirea cerintelor specifice pentru implementarea standardelor de control intern la autoritatile contractante mari.

b)     Eficientizarea controlului extern ex-ante

ü  Dezvoltarea metodologiei pentru trecerea graduală de la control sistematic la control ex ante pe bază de eşantion

ü  Elaborarea listelor de verificare specific

ü  stabilirea structurii, dezvoltarea procedurilor şi a responsabilităţilor pentru efectuarea controlului ex ante  

ü  Adoptarea cadrului legal pentru a permite organismului de control ex ante să aplice măsuri corective

ü  Noul sistem de control ex ante va functiona cu experţi tehnici si expertiza de specialitate

 

4 Capacitatea autorităţilor contractante, cu accent pe profesionalizare şi aspecte de integritate

O analiză a diverselor rapoarte din domeniul achiziţiilor publice, a activităţii CNSC, a deciziilor instanţelor, a conţinutului documentaţiilor de atribuire publicate, a rezultatelor procedurilor de achiziţii şi a conţinutului legislaţiei secundare şi terţiare în domeniul achiziţiilor publice din România indică o serie de deficienţe majore după cum urmează:

a)     Lipsa expertizei şi a abilităţilor tehnice la nivelul autorităţilor contractante în ceea ce priveşte identificarea nevoilor, pregătirea documentaţiei de atribuire, evaluarea ofertelor şi implementarea proiectelor;

b)     Lipsă de abilitaţi juridice/procedurale la nivelul autorităţilor contractante cauzată de o expertiză inegală la nivelul responsabililor pentru achiziţii şi de absenţa instrumentelor adecvate (clauze contractuale standard, asistenţă şi îndrumare etc.);

c)     Nu există un proces de profesionalizare sau de planificare a carierei în domeniul achiziţiilor publice din România. În plus, nu există o diferenţiere formală între un angajat responsabil de achiziţii şi un specialist în achiziţii, deoarece nu există o cultură în privinţa "calificării în domeniul achiziţiilor publice". Mai mult, nu există o legătură între performanţa personalului de achiziţii şi nivelul de remunerare al acestuia. Remunerarea personalului nu este proporţională cu complexitatea muncii şi este necompetitivă comparativ cu salariile personalului ce se ocupă de achiziţii din sectorul privat. Lipsa unei motivaţii pozitive este recunoscută ca fiind o problemă de sistem.

Măsurile de îmbunătăţire sunt structurate în jurul următoarelor acţiuni:

ü  Creşterea abilităţilor tehnice şi procedurale la nivelul autorităţilor contractante prin elaborarea de ghiduri şi documentaţii de atribuire standard;

ü  Soluţionarea deficienţelor din implementare cu scopul de a sprijini pregătirea şi implementarea -contractelor de achiziţii publice;

ü  Profesionalizarea persoanelor responsabile cu achiziţiile publice (funcţionari publici sau personal contractual ce acţionează în domeniul achiziţiilor publice) şi înfiinţarea unui sistem de premiere;

ü  Achiziţii centralizate pentru administraţia centrală pentru anumite categorii de achiziţii publice;

ü  Utilizarea unităţilor centralizate de achiziţii publice de către autorităţile contractante din cadrul unei administraţii sau de către autorităţile contractante dintr-o zonă geografică;

ü  Crearea de consorţii de către autorităţile contractante de la nivelul administraţiei locale;

ü  Sporirea capacităţii autorităţilor contractante în utilizarea procedurilor on-line;

ü  Realizarea unui studiu de fezabilitate pentru a evalua oportunitatea introducerii listei oficiale a operatorilor economici agreaţi, ca proiect-pilot în domeniul contractelor de lucrări aferente construcţiei de drumuri şi autostrăzi.

 

5. Funcţiile de monitorizare şi supervizare ale sistemului

de achiziţii publice din România

 

Obiectivul major al oricărui sistem de achiziţii publice în cadrul statelor membre UE este acela de a obţine într-un mod eficient "valoare pentru bani" în utilizarea fondurilor publice. Măsurarea performanţei la nivel de sistem şi utilizarea unor instrumente şi mecanisme adecvate constituie baza pentru a putea evalua dacă sistemul de achiziţii îşi atinge obiectivele.

Deficienţe care reduc capacitatea sistemului de achiziţii publice de a monitoriza eficient cadrul de derulare a achiziţiilor publice şi de a reglementa într-o manieră eficace activitatea economică şi răspunsul pieţei:

ü  Funcţia de monitorizare actuală presupune furnizarea de seturi de date statistice, cum ar fi numărul de anunţuri de participare, tipurile de proceduri sau autorităţi contractante etc., elemente care nu permit o descriere coerentă a pieţei de achiziţii publice, ci exprimă doar o dimensiune a acesteia. Deşi unii indicatori sunt calculaţi pe baza datelor preluate din SEAP, aceştia nu sunt procesaţi în mod eficient. Se raportează statistici, în mare parte privind tipul de proceduri utilizate, fără ca acestea să fie analizate astfel încât să susţină formularea de politici în domeniu. Aceasta denotă un grad de maturitate scăzut al practicilor actuale de monitorizare - axat pe activitate, şi nu pe performanţă;

ü  Astfel, funcţia de monitorizare nu a atins un grad de dezvoltare optim raportat la o monitorizare economică eficace (cunoaşterea pieţei), a neregulilor în comportamentul autorităţilor contractante şi a atingerii obiectivelor politicii de achiziţie publică;

ü  În prezent, SEAP nu conţine suficiente câmpuri de date care să permită introducerea tuturor informaţiilorcheie necesar a fi utilizate de către instituţiile implicate, în scopul de a corela şi a analiza dimensiunea şi calitatea competiţiei. Acest lucru se datorează, de asemenea, funcţiei deficitare de monitorizare de la nivelul întregului sistem de achiziţii publice;

ü  În plus, din cauza nivelului ridicat de utilizare a criteriului "preţul cel mai scăzut" (pentru 97% dintre procedurile din anul 2014) şi reflectat în diferenţe substanţiale între valoarea estimată şi preţul contractului, condiţiile actuale de piaţă din România determină operatorii economici să concureze puternic pe criterii de preţ cu efect negativ vizibil pentru asigurarea de investiţii durabile şi de eficienţă a utilizării fondurilor ("valoare pentru bani").

Funcţia de supervizare în cadrul sistemului de achiziţii publice este slab exercitată şi se limitează la controalele ex post ale procedurilor de atribuire ca urmare a notificărilor/sesizărilor transmise de către operatorii economici.

 

Directii de actiune pentru corectarea acestor deficiente:

ü  Reorganizarea şi redimensionarea funcţiei de monitorizare. Funcţia de monitorizare trebuie consolidată deoarece aceasta reprezintă un instrument-cheie de cunoaştere a pieţei, cu scopul de a permite autorităţilor române să ia măsuri adecvate pentru a spori transparenţa, competitivitatea şi integritatea sistemului de achiziţii publice. Prin urmare, o redimensionare şi reorganizare a funcţiei sunt necesare, care să includă toţi actorii de pe piaţă, instrumente adecvate şi indicatori de performanţă relevanţi, în mod special pentru a obţine o imagine credibilă a răspunsului pieţei cu privire la toate aspectele relevante caracteristice unui sistem national de achizitii publice;

ü  Stabilirea indicatorilor care urmează a fi luaţi în considerare pentru funcţia de monitorizare. Indicatorii şi datele de referinţă pot contribui la o abordare practică, sistematică şi cuprinzătoare în evaluarea performanţei globale a sistemului de achiziţii publice;

ü  Prin urmare, pe baza analizei indicatorilor deja disponibili în SEAP, va fi elaborat următorul set de indicatori, chiar dacă acest lucru va necesita ajustarea interfeţei cu autoritatea contractantă. Toţi aceşti indicatori trebuie să fie agregaţi atât la nivel naţional, cât şi la nivel regional, astfel încât să ofere o imagine detaliată a performanţei globale a sistemului. Indicatori (exemple):

                           i.          Mărimea şi caracteristicile pieţei;

                         ii.          Intensitatea concurenţei;

                        iii.          Monitorizarea activităţilor economice;

                        iv.          Eficienţa achiziţiilor publice (inclusiv implementarea contractelor);

                         v.          Comportament necorespunzător/nereguli.

ü  Corelarea funcţiilor de monitorizare, elaborare a politicilor publice şi supervizare. Un rol important al funcţiei de monitorizare este legat de asigurarea informaţiilor necesare Direcţiei de politici publice din cadrul ANAP, pentru verificarea conformităţii politicilor sistemului de achiziţii publice. Indicatorii-cheie din cadrul sistemului naţional de achiziţii publice vor fi dezvoltaţi în noul sistem (versiunea îmbunătăţită a actualului SEAP) pentru a permite o monitorizare şi în ceea ce priveşte ponderea achiziţiilor verzi (ecologice), eficienţa energetică, inovarea şi achiziţiile durabile, în conformitate cu cerinţele directivelor UE;

Datele generate de SEAP care va fi dezvoltat prin intermediul proiectului SICAP vor fi colectate şi analizate periodic de către o direcţie specializată din cadrul ANAP.

ü  Dezvoltarea funcţiei de supervizare. Conform legislaţiei în vigoare, funcţia de supervizare este în prezent dezvoltată la nivel de proces, referindu-se la controalele ex post efectuate de către ANRMAP (actual ANAP) şi declanşate ca urmare a unor notificări de posibile nereguli în derularea procedurii. Actuala funcţie va fi, de asemenea, menţinută în viitorul cadru instituţional, pentru a asigura reacţia rapidă la eventuale cazuri de nereguli. Se vor pune în practică proceduri prin care să se asigure faptul că supervizarea se va baza pe funcţia de monitorizare şi pe activităţile de control ex ante care relevă în timp real probleme sau nereguli sistemice. ANAP va identifica autorităţile contractante problematice şi va face informaţia publică prin intermediul raportului anual. În plus, ANAP va lua măsuri corective.

 

Puteți accesa integral strategia la:

http://anap.gov.ro/web/strategia-nationala-in-domeniul-achizitiilor-publice/

 

trimite un comentariu
0
notează acest articol
Notează articol
0 voturi
Trimite comentariu
*Nume:
*E-mail:
*Comentariu:
* Adaugă codul din imagine:

trimite

anulează

editorial

Mic îndrumar privind participarea la formarea profesională precum și alte lucrușoare utile la casa cursantului!

de Mircea-Alexandru MATEI

Bună ziua, dragii mei! Mai întâi, am o rugăminte personală: completați sondajul privind coordonatorii și formatorii noștri! Este o premieră acestă modalitate de chestionare și arată, încă o dată, completa noastră transparență și mai ales faptul că dumneavoastră sunteți primii pe care contăm în luarea deciziilor. Deci, vă rog să ne ajutați ca să vă oferim ceea ce-i mai bun! Părerea dumneavoastră contează!

citește întreg articolul
editorial

Noul Management Public față cu Sisif

de Victor-Gheorghe BĂDOIU

Începând cu anii ’80, odată cu reformele sectorului public aduse de cabinetul Margaret Thatcher (în Marea Britanie) și de administrația Ronald Regan (în Statele Unite), începe să capete contur o nouă abordare în administrația publică

 

 

citește întreg articolul
Unități hoteliere partenere

În această secțiune puteți consulta informațiile complete ale hotelurilor cu care colaborăm și puteți verifica în permanență disponibilitatea locurilor de cazare pentru fiecare hotel în parte.

PLANUL ANUAL DE PERFECTIONARE - 2017

IMPORTANT!

FAXMEDIA VĂ PUNE LA DISPOZIȚIE PLANUL ANUAL DE FORMARE PROFESIONALĂ ȘI MODEL DE PROCEDURĂ PRIVIND FORMAREA

Planul anual de formare profesională este un document foarte important pentru orice instituție publică. Importanța acestui document este dată atât de obligația legală de a-l transmite la Agenția Națională a Funcționarilor Publici cât și de faptul că, în absența acestuia ...

citește mai mult

Uniunea
Europeană

Guvernul
României

Instrumente Structurale
2007-2013

Programul Operațional Sectorial "Creșterea Competivității Economice"

"Investiții pentru viitorul dumneavoastră!"

Titlul proiectului:
Facilitarea accesului la formarea profesională prin implementarea unei platforme de e-learning în cadrul FAXMEDIA CONSULTING

Proiect co-finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională

Pentru informații detaliate despre celelalte programe co-finanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să accesați www.fonduri-ue.ro

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficală a Uniunii Europene sau a Guvernului României